Bornit


Bornitul face parte din categoria sulfurilor si este o sulfura de cupru si fier, numele acestui mineral fiind dat dupa mineralogul austriac I. von Born. Se formeaza in filoanele hidrotermale si se gaseste asociat deseori cu calcopirita si uneori cu argint sau prin proces metasomatic (proces de inlocuire a moleculelor unui mineral cu molecule ale altele noi) in zonele in care se afla zacaminte de cupru si apare in asociatie cu malachitul.

Este un mineral casant si pe scara Mohs are o valoare a duritatii de 3. In Romania se gaseste in asociere cu sisturile cristaline la Bucova, Ciclova Montana sau Moldova Noua si reprezinta un important minereu de cupru.

Calcedonie


Calcedonia apartine clasei oxizilor acizi si din punct de vedere chimic este definita ca fiind un bioxid de siliciu. Numele mineralului vine din Grecia de la orasul Khalkedon.

Se gaseste sub forma de agregate nodulare sau cruste cu dungi neregulate uneori concentrice de culori diferite cu structura fibroasa, care alterneaza cu benzi ce au o structura microgranulara. In functie de acestea, calcedoniile au fot impartite in mai multe grupe:
– jasp
– agat
– piatra de sange
– onixul
– prasul etc.
Fiecare din aceste varietati de calcedonie are o culoare diferita, calcedonia fiind unul din mineralele care impresioneaza in primul rand prin multitudinea de culori sub care poate sa apara, rosu, rosu maroniu, galben portocaliu, albastru sau chiar verde.

Din punct de vedere al duritatii pe scara Mohs, calcedonia e un mineral dur, are valoarea 7 iar din punct de vedere al utilizarii, fiind o piatra semipretioasa, varietatiile frumos colorate sunt folosite ca pietre pentru bijuterii, dar se mai foloseste si in laborator sau in ceasornicarii.

Celestina


Celestina face parte din grupa sulfatilor si se mai numeste si sulfat de strontiu. Se formeaza in filoane hidrotermale sau in cavitatile rocilor vulcanice unde apare in combinatie cu blenda sau galena sau cateodata mai apare in rocile bogate in carbonati, in asociatie cu dolomitul si calcitul. Denumirea celestinei vine din latina de la cuvantul celestis care inseamna ceresc si se refera la nuanta de albastru a mineralului care se aseamana cu cea a cerului senin.

Se gaseste sub forma de cristale prismatice cateodata tubulare si in mod frecvent sub forma de agregate granulare. In ceea ce priveste culoarea, celestina se remarca cel mai des prin culoarea sa albastra, albastru-pal , dar se caracterizeaza si prin alte culori, alb-laptos chiar incolor.

Din punct de vedere al duritatii pe scara Mohs, celestina are o duritate de 3-3.5, uneori fiind fluorescenta la lampa cu ultraviolete si chiar termoluminescenta, pentru ca, coloreaza flacara in rosu caramin.

Disten (kyanit)


Distenul e un silicat din grupa neosilicatilor anhidri, denumirea sa din punct de vedere chimic fiind, silicat de aluminiu. Numele mineralului disten provine de la un cuvant de origine greaca, compus din “dis”, care inseamna dublu si “stenos” care vine de la rezistent. Se formeaza de obicei in sisturile cristaline si apare in combinatie deseori, cu granatul sau mica.

In ceea ce priveste modul de cristalizare, e format in general din cristale tabulare, formand chiar si macle cu unghiuri de 60 grade si destul de rar se intalnesc agregate radiare. In ceea ce priveste culoarea, e albastru deschis sau verder dar mai poate aparea si disten galben, mai rar incolor.

In ceea ce priveste duritatea pe scara Mohs este un mineral dur, are o duritate intre 6-7 iar in Romania se intalneste in cantitati mai mari in muntii Fagaras sau Lotrului dar si in zona Dobrogei. Este utilizat in ceramica si chiar ca piatra semipretioasa, dar, doar cristalele frumos colorate si transparente.

Eritrin


Eritrinul e un mineral din grupa arseniatilor, denumit si arseniat de cobalt hidratat. Numele de eritrin vine din greaca, de la cuvantul “eritros” care inseamna rosu. Se formeaza prin alterarea mineralelor de cobalt in zonele de oxidatie a filoanelor de minereu de cobalt.

Din punct de vedere al cristalizarii se prezinta de mult ori sub forma de cristale aciculare, destul de scurte, dar se gaseste si sub forma de agregate radiare, cruste, sau mase pamantoase. De obicei eritrinul este rosu, dar apare deseori in diferite combinatii de culori, rosu cenusiu, rosu spre roz si chiar roz spre violet.

In ceea ce priveste duritatea pe scara Mohs, eritrinul are o duritate foarte mica, poate sa fie zgariat cu unghia, o valoare intre 1.5 si 2. In Romania se gasea eritrin in zona Arges, Oravita si Ciclova in Banat iar in ceea ce priveste zona Maramuresului la Sacaram sau Baiut.

« Previous Entries Next Entries »