Calcedonie


Calcedonia apartine clasei oxizilor acizi si din punct de vedere chimic este definita ca fiind un bioxid de siliciu. Numele mineralului vine din Grecia de la orasul Khalkedon.

Se gaseste sub forma de agregate nodulare sau cruste cu dungi neregulate uneori concentrice de culori diferite cu structura fibroasa, care alterneaza cu benzi ce au o structura microgranulara. In functie de acestea, calcedoniile au fot impartite in mai multe grupe:
– jasp
– agat
– piatra de sange
– onixul
– prasul etc.
Fiecare din aceste varietati de calcedonie are o culoare diferita, calcedonia fiind unul din mineralele care impresioneaza in primul rand prin multitudinea de culori sub care poate sa apara, rosu, rosu maroniu, galben portocaliu, albastru sau chiar verde.

Din punct de vedere al duritatii pe scara Mohs, calcedonia e un mineral dur, are valoarea 7 iar din punct de vedere al utilizarii, fiind o piatra semipretioasa, varietatiile frumos colorate sunt folosite ca pietre pentru bijuterii, dar se mai foloseste si in laborator sau in ceasornicarii.

Calcit (calcita)

ManganocalcitaCalcitul este un mineral din clasa carbonatilor cu formula chimica, Ca[CO3]. In aceasta categorie a calcitului se incadreaza cateva minerale foarte frumoase mai ales din punct de vedere al culorilor, calcitul avand mai multe varietati de la negru la transparent, datorita incluziunilor.

Calcitul se gaseste in cantiati mari in natura iar din punct de vedere al cristalizarii, apare sub diverse forme de mase sau cristale colorate de la incolor, galben, portocaliu sau alb galbui , pana la verde , roz sau albastru. Una dintre cele mai frumoase varietati de calcit este calcita neagra cu incluziuni de jamesonit, esantioane superbe ale acestui mineral se gasesc la minele din zona Herja in Romania dar si calcita roz cu incluziuni de mangan, care mai e denumita si manganocalcita.

In ceea ce priveste duritate pe scara Mohs, calcitul nu este un mineral dur , cu o duritate de 3 dar impresioneaza prin alte caracteristici , forma de cristalizare sau diversitatea culorilor sub care poate fi intalnit (calcita roz, calcita albastra, calcita portocalie, calcita cu colti etc.).

Calcopirita

CalcopiritaCalcopirita e un mineral din grupa sulfurilor si e denumite chimic, sulfura dubla de cupru si fier. Numele mineralului calcopirita provine din greaca de la cuvantul chalcos= cupru+piros= foc. Se formeaza de obicei in filoane hidrotermale sau metasomatic cu rocile carbonatice iar in urma reactiei cu diferiti acizi formeaza fosfati, arseniati etc.

In ceea ce priveste cristalizarea, calcopirita apare sub forma unor mase compacte, mase reniforme, sau chiar sub forma unor ciorchini. In ceea ce priveste culoarea de obicei este galbuie, galben inchis.

Pe scara Mohs are o valoare intre 5 si 6 deci, calcopirita e un mineral destul de dur. In Romania s-a gasit calcopirita in foarte multe zone, printre care: Baia Sprie, Cavnic, Nistru, Rodna, Deva, Sacaramb, Oravita, Dognecea, Crucea, Rodna, Baia de Arama etc. Calcopirita este folosita ca si minereu de cupru.

Celestina


Celestina face parte din grupa sulfatilor si se mai numeste si sulfat de strontiu. Se formeaza in filoane hidrotermale sau in cavitatile rocilor vulcanice unde apare in combinatie cu blenda sau galena sau cateodata mai apare in rocile bogate in carbonati, in asociatie cu dolomitul si calcitul. Denumirea celestinei vine din latina de la cuvantul celestis care inseamna ceresc si se refera la nuanta de albastru a mineralului care se aseamana cu cea a cerului senin.

Se gaseste sub forma de cristale prismatice cateodata tubulare si in mod frecvent sub forma de agregate granulare. In ceea ce priveste culoarea, celestina se remarca cel mai des prin culoarea sa albastra, albastru-pal , dar se caracterizeaza si prin alte culori, alb-laptos chiar incolor.

Din punct de vedere al duritatii pe scara Mohs, celestina are o duritate de 3-3.5, uneori fiind fluorescenta la lampa cu ultraviolete si chiar termoluminescenta, pentru ca, coloreaza flacara in rosu caramin.

Cuart | Cristal de stanca


Cuart

Mineralul cuart (cristal de stanca) e un oxid care face parte din grupa siliciului, denumit chimic si bioxid de siliciu. Cuartul e unul din mineralele cele mai comune existente in interiorul scoartei terestre si se gaseste in aproape toate tipurile de roci si minereuri: metamorfice, magmatice, acide, pegmatite, sedimentare si in filoanele hidrotermale.

In ceea ce priveste cristalizarea mineralului cuart, cuartul e intalnit sub forma de cristale solitare idiomatice, cristale hexagonale bipiramidate, cristale aciculare sau fibroase dar si sub forma de agregate si mase cristaline. In ceea ce priveste culoarea, cuartul este de obicei incolor, dar din cauza faptului ca intra in contact cu alte elemente poate deveni violet, galben, maroniu sau chiar roz, din aceasta cauza apar si urmatoarele varietati de cuart:
– ametist (violet)
– citrin (galben)
– prasen (verde)
– cuart roz
– cuart fumuriu
– aventurin
– ochi de tigru etc.

Cuartul e un mineral dur si are pe scara Mohs o valoare de 7, prezinta luciu sticlos si e insolubil in acizi. Cuartul se gaseste in Europa, Africa, America de Sud, America de Nord sau Asia iar cele mai frumos colorate varietati de cuart, provin de la mina Gerais din Brazilia. In Romania cuart se gaseste in toate formatiunile geologice dar cele mai interesante cristale, atat din punct de vedere al culorii, cat si al formei, se gasesc in Muntii Apuseni, Banat sau la Baia Sprie etc.

Cuartul colorat frumos sau transparent, e prelucrat si se foloseste la fabricarea unor pandantive sau in bijuterii. Cristalul de stanca in schimb e folosit in optica si la fabricarea instrumentelor medicale in timp ce Cuartul comun e utilizat in industria ceramica sau in industria sticlei.