Caracteristici Generale ale Mineralelor

 

Mineralele au avut un loc important în evolutia omului si in extinderea civilizatiilor. Oamenii din epoca de piatra foloseau unelte primitive din cremene. Cu aproximativ 10.000 de ani in urma, ei au deprins tehnica extractiei cuprului din minereurile sale naturale, si au inventat bronzul, un aliaj de cupru si staniu, care a marcat inceputul epocii de bronz.

De la începutul epocii de fier, cu 3.300 de ani in urma, oamenii au gasit tot mai multe metode de folosire a materialelor gasite in scoarta terestra, industria moderna depinzand si azi de exploatarea bogatiilor minerale ale pamantului. Este important sa stim ce sunt aceste minerale , cum s-au format si cum sa le putem deosebi atunci cand cautam zacaminte noi.

Mineralele sunt definite ca substante anorganice, ele de obicei se afla in stare solida, cu exceptia argintului viu, care este mercurul in starea sa naturala si este lichid.

Doua elemente, oxigenul si siliciul, reprezinta 74% din masa scoartei terestre. Alte sase elemente (aluminiul, fierul, calciul, sodiul, potasiul si magneziul) reprezinta alte 24,27%. Luate la un loc, aceste opt elemente reprezinta aproape 99% din scoarta terestra.

Cele mai raspândite minerale sunt silicatii, combinatii chimice de oxigen si siliciu, adesea continand si unul sau mai multe din celelalte sase elemente frecvente. Slicatii cei mai cunsocuti includ cuartul, mica si grupul numit feldspati, toate trei, in proportii diferite, fiind principalele componente ale tipurilor variate de granit. Cuartul, format prin eroziune din granit, se acumuleaza adesea pe coasta si este principalul constituent al plajelor cu nisip.

Mineralele frecvente, precum feldspatii, cuartul si mica, sunt minerale care formeaza roci. Aceasta le deosebeste de mineralele care apar doar în cantitati mici. Calcita, mineralul care formeaza calcarul, este un alt mineral important format din roca eruptiva.

Datorita faptului ca exista atat de multe minerale in stare naturala, mineralogii au trebuit sa stabileasca o abordare sistematica a identificarii, bazata pe diferentele dintre proprietatile fizice si chimice ale fiecarui mineral. Proprietatile studiate pot fi simple, precum culoarea si duritatea, pana la proprietati aflate prin analize complicate cu substante chimice.

Unele minerale, cum ar fi azuritul (albastru) si malachitul (verde) pot fi identificate pe baza culorii. Insa culoarea poate adesea sa induca în eroare, deoarece multe minerale pot sa apara în culori foarte variate. Aceste variatii pot fi datorate impuritatilor, caldurii, luminii, iradiatiei si uzurii.

Determinarea unui mineral se face prin cunoasterii proprietatilor lui fizice: – culoare -luciu – spartura (proaspata neoxidata) – duritatea – clivajul (modul de spargere), greutatea specifica, proprietati magnetice si radioactive etc.

Exemple de minerale: cuartul (SiO2), pirita (FeS2), galena (PbS), blenda (ZnS), calcopirita (CuFeS2), calcitul (CaCO3), gipsul (CaSO4*2 H2O), sau fara a mai aminti formula chimica, sunt: stibina, rodocrozitul, baritina, grafitul (forma amorfa a diamantului) si diamantul.

 

Tabel duritate minerale

Duritatea mineralelor este o proprietate importanta, aceasta determinand forma de exploatare a zacamantului.Mineralogul austriac Carl Friedrich Christian Mohs a stabilit o scara a duritatii mineralelor dupa cum urmeaza:

  1. talc
  2. gips
  3. calcita
  4. fluorina
  5. apatit
  6. ortoza
  7. cuart
  8. topaz
  9. corindon
  10. diamant
10. DiamantDiamant 9. CorindonCorindon 8. TopazTopaz
7. CuartCuart 6. Ortoza 5. ApatitApatite
4.FluorinaFluorina 3. CalcitaCalcita 2. GipsGips
1.TalcFluorina

 

Pentru mai multe detalii despre mineralele existente , accesati bara de sub banner unde se afla toate categoriile de minerale in ordine alfabetica, de la A la Z, cu nume, poze si diverse informatii despre fiecare in parte.